luni, 26 iulie 2010

greselile mele, parerile mele

1.Daca tu esti corect in fata partenerului de viata, colegului sau sefului asta nu implica si reciprocitate
2. Cel care te lauda in fatza o face in general pentru interesul propriu. Cel care te critica in fatza s-ar putea sa aiba dreptate.
3. Orice ai face vei fi barfit. In functie de varsta barfitorului, de preocuparile lui si de interesele lui fata de tine sau fata de un adversar al tau.
4. Grija cu vecinii. Daca nu sunt prosti si/sau smecheri si/sau hoti e dubios. Inca nu am gasit multi vecini cumsecade - dar ei exista. Ma simt insa bine sa-i ajut pe ceilalti si sa vad ca ma considera fraiera. E satisfactia mea (uneori) ascunsa, sadica.
5. Enervez copiii mei orice as face. I-am sters la popou si i-am hranit peste 20 ani pe fiecare si acum sunt prea "destepti" (zic ei) iar eu "depasita" (zic tot ei), ca si cum principiile si regulile de bun simt s-ar putea schimba de la o generatie la alta.
6. Colegii sunt buni daca nu iti pui prea multe intrebari atunci cand intri intr-un birou si oamenii se opresc brusc din discutie.
7. Nu te lua dupa binevoitori. Ai varsta pe care o simti. (Aveam o femeie de serviciu care ma intreba mereu cand ies la pensie. Eu aratam uzata si mai si beam seara prea mult din motive care nu mai exista. Saracuta femeie a murit desi mergea mereu la toate pelerinajele la moaste si era mult mai tanara decat mine)
8. Rudele sunt greu de suportat. Isi amintesc mereu chestii aiurea si deseori devii subiect de discutie in relatia lor cu ceilalti. De obicei esti atentionat "prieteneste" ca ruda ta te barfeste. Las-o in pace, e mai simplu asa, oricum nu ai cum sa lupti cu vorbele aruncate de neamuri.
9. Nu uita ca ai un corp care te sustine. Nu iti bate joc de el. Asculta-l.
10. Dumnezeu e foarte ocupat. Este sigur ca existi pentru el undeva, intr-un super-computer inteligent. El va sti tot. Relaxeaza-te, toti ajungem sa ne fie citit rezumatul vietii. Abia astept. Niciodata nu am stiut precis unde gresesc. Voi afla.

miercuri, 2 iunie 2010

Stimata mama a lui Basescu, stimata mama a lui Boc

Din cauza copiilor dumneavoastra, unul din copiii mei si-a luat campii si a plecat in tari in care legea functioneaza si in care pregatirea profesionala este recunoscuta. Celalalt copil isi face bagajele. Imi permit deci sa va intreb: cum v-ati crescut copiii? Ce valori i-ati invatat ca sunt esentiale? I-ati invatat sa minta? Sa fure? V-ati bucurat de banii castigati necinstit? Ce s-a intamplat cu ei? Va vad ca persoane simple cu pretentii simple. Credeti ca acesta sa fie motivul ca dansii sa isi doreasca mai mult? Dar de ce pe spinarea mea si a altor mame batrane care au muncit cel putin la fel de mult ca dvs. Sigur ca mai mult dat fiind ca probabil ati fost ori casnice, ori membre CAP. Eu am fost cercetator principal grad 3 si am inovatii in domeniul IT pe care nu le-ati intelege. Am iesit la pensie de limita de varsta. Si? Acum stau la mila copilului plecat si ma rog sa fie sanatos acolo, departe, ca eu sa reusesc sa traiesc acceptabil. Dar nu este vorba despre mine si despre familia mea. Sunt multe mame de familie care se intreaba care sunt stresurile care ii conduc pe cei care ne conduc. I-ati batut? I-ati pus sa minta? Le-ati spus cuvinte care sa ii complexeze gen "chior" sau "pitic" ? Sau nu v-a pasat de ei si acum se simt bine atunci cand lumea le da atentie? Cum puteti dormi noaptea stiind ca ei fac rau tarii in care v-ati nascut si in care traim cu totii. Va rog insistent, chemati-va copiii la ordine si urecheati-i daca va mai cauta rareori. O tara intreaga asteapta sa-i puneti la punct. La colt cu ei. Oricat de simple v-ar fi vietile este imposibil sa nu intelegeti raul facut de cei doi copii: basescu si boc.

duminică, 3 iunie 2007

Am plagiat ideea lui Mungiu care a plagiat ideea lui Mihu

Hai sa vorbim despre avorturi. Fiecare cunoaste cel putin o situatie de acest gen. Ideea mi-a venit citind ce-a spus George Banu in articolul de azi 3 iunie din EVZ. (link: http://www.evz.ro/article.php?artid=307727). Simteam nevoia sa povestesc si eu o intamplare. Acum voi putea s-o fac. Cum eu sunt de partea lui Mihu (care a fost primul cu aceasta idee), in acest fel demonstram ca am putea fi si noi scenaristi si ca au existat situatii reale, mult mai dure, mai dureroase, mai interesante si mai socante decat orice scenariu. Poate vor iesi piese mai bune si filme adevarate.